Treceți la conținutul principal

Cutitul

Azi pe la 7:30 m-am trezit si am iesit putin in curte, o aud pe bunicamea strigand. Merg sa vad ce vrea. Cutitul!!!.

-Ce cutit iti trebuie?
-Am aici un cutit...
-Unde?ce cutit?
-In pat, am un cutit in pat, scoate-l...
- Nu ai nici un cutit.
- Ba da am, e indoit...scoate cutitul
- Ma nu intelegi ca nu e nici un cutit? Pune-te sa dormi!
- Da' cutitul...
Trag patura de pe ea sa o asigur ca nu are nici un cutit in pat.
- Te intorc pe o parte? Poate o sa stai mai bine.
- Da, intoarce-ma.
Am intors-o, trag patura inapoi si dau sa plec.
- Dar cutitul unde e?
-!!!
- Cutitul, imi dai cutitul?
- Ce tot vrei cu el?
- Sa curatam cartofii.
- Lasa ca nu trebuie.
- Ba da, ca a zis mamata
- Lasa ca faci mai tarziu, dormi acum
- Adu cutitul sa ne apucam de treaba, sa terminam pana vine mamata
- Ma nu e nimic de facut, mama doarme, pune-te si tu sa dormi
- Nu trebuie?
- Nu, dormi...
- Na bine
- Dar nu imi dai cutitul
- Nu, dormi acolo, o sa faci dupa ce te trezesti.
Plec.
E ora 8:10 bunicamea striga: Viorico!Viorico! Merge maicamea sa vada ce vrea. Cutitul.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

R.I.P. Read My Mind, Polly Says Hi

Observ ca nu mai publica nimeni nimic, well I guess I just did it :) Nu am nimic de scris de fapt, ah da, un banc dragut, probabil voi il stiti deja :)) Iepurasul vorbeste cu ursul: -Ursule au facut oamenii bere cu numele tau -Da, ma? -Da. Se duce ursul la magazinul de langa padure si spune: -Dati-mi si mie un Danut.

Asemănarea

Hobby-ul meu preferat, in Munchen, este sa observ oamenii in metrou. Azi ma gandeam la cum ne maturizam pe parcursul vietii, si ma refer mai mult la limbajul corpului nostru.  Copii nu stau locului pe scaun. Se misca de parca un scaun nu este un scaun, este un obiect de care te folosesti sa stai. Podeaua nu este podea, podeaua este acea platforma pe care gasesti tot felul de comori, sau lava. Iar pentru multi copii, oamenii din afara lumii lor, nu exista. Prin urmare sunt galagiosi si se misca in voie printre straini.   Adolescentii stau doar cu telefonul in mana intr-o pozitie de obicei expresiva cu moda pe care o poarta. Si tot timpul ocupati. Ei fac ce altul nu stie sa faca, ei sunt tot timpul outsider-ii. Pe cei din categoria care urmeaza dupa adolescenti, ii vad ca pe niste oameni ce se straduiesc sa se pacaleasca cum ca ar fi descoperit cum functioneaza viata. Limbajul lor este destul de plictisitor, dar as vrea sa stiu la ce se gandesc cat stau ei asa privind in gol.  Ur