Treceți la conținutul principal

Fane Radu

Duminică seara a fost meci. Lazio - Milan, un meci anost mai degrabă mai mult decât mai puţin. Deşi comentatorul de pe Boom a fost la fel de, nici nu ştiu cum să îi zic, la fel de... prost ca de obicei a avut câteva intervenţii, cum să le spun... amuzante.

Radu Ştefan a jucat fundaş stânga la Lazio. Nu ştiam sigur care e numele lui de familie până ce comentatorul nu l-a numit pentru prima oară Fane Radu. Oare dacă ar fi fost invers i-ar fi zis Răduţ Ştefan?

În poartă la Lazio se afla Muslera. Lui i-a dat Ambrosini singurul lui gol de la jumătatea terenului. Şi aici bine zicea comentatorul. Muslera nu prinde de multe ori un meci de titular dar de fiecare dată pleacă cu sacul plin. (3-0 duminică, 5-1 anul trecut).

Beckham juca pe dreapta, iar Fane Radu pe stânga. Au avut de multe ori dueluri fiind pe aceste posturi, de cele mai multe ori Beckham având mingea şi nu Ştefan Radu. Totuşi perla serii s-a întâmplat într-unul din momentele în care Fane Radu a trecut centrul terenului cu mingea la picior şi era tatonat de englez. "Să-i facă cineva o poză lui Fane Radu cu David Beckham să şi-o pună în vitrina de trofee".

Mai bine i-ar fi făcut cineva o poză lu Muslera cum se uita la Ambrosini după golul din sezonul trecut. Trebuie să se fii uitat la el cu respect nu-i aşa?

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

R.I.P. Read My Mind, Polly Says Hi

Observ ca nu mai publica nimeni nimic, well I guess I just did it :) Nu am nimic de scris de fapt, ah da, un banc dragut, probabil voi il stiti deja :)) Iepurasul vorbeste cu ursul: -Ursule au facut oamenii bere cu numele tau -Da, ma? -Da. Se duce ursul la magazinul de langa padure si spune: -Dati-mi si mie un Danut.

Asemănarea

Hobby-ul meu preferat, in Munchen, este sa observ oamenii in metrou. Azi ma gandeam la cum ne maturizam pe parcursul vietii, si ma refer mai mult la limbajul corpului nostru.  Copii nu stau locului pe scaun. Se misca de parca un scaun nu este un scaun, este un obiect de care te folosesti sa stai. Podeaua nu este podea, podeaua este acea platforma pe care gasesti tot felul de comori, sau lava. Iar pentru multi copii, oamenii din afara lumii lor, nu exista. Prin urmare sunt galagiosi si se misca in voie printre straini.   Adolescentii stau doar cu telefonul in mana intr-o pozitie de obicei expresiva cu moda pe care o poarta. Si tot timpul ocupati. Ei fac ce altul nu stie sa faca, ei sunt tot timpul outsider-ii. Pe cei din categoria care urmeaza dupa adolescenti, ii vad ca pe niste oameni ce se straduiesc sa se pacaleasca cum ca ar fi descoperit cum functioneaza viata. Limbajul lor este destul de plictisitor, dar as vrea sa stiu la ce se gandesc cat stau ei asa privind in gol.  Ur