O nouă carte fantastică a fost descoperită, după cele scrise de Mrozek, Brautigan şi Dumitru Solomon care ar trebui să vă fie deja cunoscute.
Este vorba de e carte a lui Mircea Horia Simionescu, Bibilografia generală. Capodopera este constituită din recenzii ale unor cărţi inventate. Am descoperit-o la Adrian Georgescu pe blog, aici.
Aşadar să înceapă regalul:
MAURICE PRINTEMPS: "Papa Clement al XII-lea şi lovitura după ceafă" - După ce descrie splendoarea curţii papale, Maurice Printemps, care a locuit cincisprezece ani la Vatican spre a cerceta arhivele, face un admirabil portret al marelui Clement al XII-lea. De remarcat fina observaţie, presărată egal în paginile scriitorului (v. pag. 26-27 şi 102-103). Carte excelentă. Nu se explică însă în ce constă concret lovitura după ceafă, dacă se aplică simplu, cu palma, sau se folosea un obiect oarecare, dacă era dureroasă sau numai usturătoare, dacă, în fine, producea desprinderea sufletului de trup sau numai mâhniri. Aluzia la tăria sfântului duh nu satisface. (Editura "Se", Grenoble, 1940.)
ORLANDO SABENA: "Cu Luther în furculiţă" - Plecând de la versul lui V. Alecsandri, "Cu Niniţa-n gondoletă", Orlando Sabena construieşte o amplă povestire, în care apar câteva sute de personaje încleştate într-o luptă crâncenă pentru o moştenire. Oamenii se învârtesc plini de ură în jurul averii râvnite, îşi dau coate, se linguşesc, se târguiesc, se împrietenesc, apoi se freacă unul de altul, se irită, se ceartă, se îmbrâncesc, se ciupesc, se scuipă, se zgârie, îşi rup hainele, se lovesc cu pumnii. O horă imensă, faţă de care obiectul gâlcevii apare neînsemnat. Hora se destramă şi sfârşeşte într-o sângeroasă încăierare; rămâne la mijloc, pe iarbă, sfâşiat, în izmene de flanelă, cu ochii învineţiţi, însângerat, domnul Negatif, un tânăr şi talentat biolog care tocmai studia în localitate specia de musculiţe Antrax petullia, zisă şi Acriţa. Moştenirea, nicăieri.
Romancierul încearcă să-i dea de urmă, dar renunţă. Un autor care îşi permite să lase lucrurile baltă, fără măcar să dea dimensiunile imobilelor, să consemneze valorile principale convertibile în aur, să ofere relaţii despre ipoteci şi chiriaşi etc. mi se pare lipsit de seriozitate. Cartea a primit un premiu la Veneţia în 1934, dar asta dovedeşte din partea juriului dezinteres pentru valorile materiale naţionale. De remarcat coperta cărţii, dintr-un cauciuc fin, care se poate spăla uşor, cu puţin săpun şi apă călduţă, limpezit şi şters apoi cu o cârpă moale, de două, trei ori. (Editura "Lombardi", Roma, 1940.)
MAIOR GRIGORE TAS,CA(: "Principii morale la ntemeietorii fanfarei Regimentului 95 infanterie - Olt" - Studiu exhaustiv. (Editura "Voluntarii Patriei", Pites,ti 1938.)
HANIBAL LAMBETWALK: "Chef cu glicerină" - Foarte reuşită, convingătoare şi spirituală, povestea dovedeşte că nimic din ceea ce este valoros în lume nu rămâne necunoscut şi că omenirea evoluează chiar şi în perioadele zise de regresiune. Se oferă exemplul Spaniei. (Editura "Orbis", Cracovia 1953.)
MATEI MARINESCU: "Nudismul sub Mihai Vodă Viteazul" - După ce a publicat circa douăzeci de studii despre Mihai Viteazul, Matei Marinescu a trecut la cercetarea vieţii lui Mircea cel Bătrân. În plină analiză a faptelor acestui domnitor, istoricul şi-a întrerupt activitatea, a declarat într-un interviu că regretă trecerea lui de partea lui Mircea, că se simte trădător, că nu e înţeles cu Sigismund Bathory şi că va reveni cât mai repede cu putinţă în tabăra lui Mihai. Zilele trecute a apărut în librării cartea de faţă. Înseamnă că Matei Marinescu s-a întors acolo unde îi erau iubirile. (Tipografia Scarlat Marinescu, Rm-Vîlcea 1946.)
DORIO MAXIMILIAN: "Suferinţele unei sulfamide". Povestire - "Carte interesantă, deşi cam lungă: 6500 de pagini!" (Th. Magister). De reţinut, la pagina 5128 jos, încercarea eroului de a seduce o miliardară americană în vârstă, cu automobil, de felul ei melancolică." (G. Elefteriade, în Le Monde)
FELIPPE SERYA: "Tratat despre limita puterii" - Excelent scrisă, elegant prezentată, cartea lui Serya nu lămureşte două probleme: 1. unde şi când se petrece acţiunea; 2. ce însemnează limita puterii. (Editura "Fraţii Croisset", Rouen 1910.)
HANS RIEDER: "Obţinerea judecăţilor de valoare din sulfat de cupru" (Editura "Technik", Praga 1958.)
Este vorba de e carte a lui Mircea Horia Simionescu, Bibilografia generală. Capodopera este constituită din recenzii ale unor cărţi inventate. Am descoperit-o la Adrian Georgescu pe blog, aici.
Aşadar să înceapă regalul:
MAURICE PRINTEMPS: "Papa Clement al XII-lea şi lovitura după ceafă" - După ce descrie splendoarea curţii papale, Maurice Printemps, care a locuit cincisprezece ani la Vatican spre a cerceta arhivele, face un admirabil portret al marelui Clement al XII-lea. De remarcat fina observaţie, presărată egal în paginile scriitorului (v. pag. 26-27 şi 102-103). Carte excelentă. Nu se explică însă în ce constă concret lovitura după ceafă, dacă se aplică simplu, cu palma, sau se folosea un obiect oarecare, dacă era dureroasă sau numai usturătoare, dacă, în fine, producea desprinderea sufletului de trup sau numai mâhniri. Aluzia la tăria sfântului duh nu satisface. (Editura "Se", Grenoble, 1940.)
ORLANDO SABENA: "Cu Luther în furculiţă" - Plecând de la versul lui V. Alecsandri, "Cu Niniţa-n gondoletă", Orlando Sabena construieşte o amplă povestire, în care apar câteva sute de personaje încleştate într-o luptă crâncenă pentru o moştenire. Oamenii se învârtesc plini de ură în jurul averii râvnite, îşi dau coate, se linguşesc, se târguiesc, se împrietenesc, apoi se freacă unul de altul, se irită, se ceartă, se îmbrâncesc, se ciupesc, se scuipă, se zgârie, îşi rup hainele, se lovesc cu pumnii. O horă imensă, faţă de care obiectul gâlcevii apare neînsemnat. Hora se destramă şi sfârşeşte într-o sângeroasă încăierare; rămâne la mijloc, pe iarbă, sfâşiat, în izmene de flanelă, cu ochii învineţiţi, însângerat, domnul Negatif, un tânăr şi talentat biolog care tocmai studia în localitate specia de musculiţe Antrax petullia, zisă şi Acriţa. Moştenirea, nicăieri.
Romancierul încearcă să-i dea de urmă, dar renunţă. Un autor care îşi permite să lase lucrurile baltă, fără măcar să dea dimensiunile imobilelor, să consemneze valorile principale convertibile în aur, să ofere relaţii despre ipoteci şi chiriaşi etc. mi se pare lipsit de seriozitate. Cartea a primit un premiu la Veneţia în 1934, dar asta dovedeşte din partea juriului dezinteres pentru valorile materiale naţionale. De remarcat coperta cărţii, dintr-un cauciuc fin, care se poate spăla uşor, cu puţin săpun şi apă călduţă, limpezit şi şters apoi cu o cârpă moale, de două, trei ori. (Editura "Lombardi", Roma, 1940.)
MAIOR GRIGORE TAS,CA(: "Principii morale la ntemeietorii fanfarei Regimentului 95 infanterie - Olt" - Studiu exhaustiv. (Editura "Voluntarii Patriei", Pites,ti 1938.)
HANIBAL LAMBETWALK: "Chef cu glicerină" - Foarte reuşită, convingătoare şi spirituală, povestea dovedeşte că nimic din ceea ce este valoros în lume nu rămâne necunoscut şi că omenirea evoluează chiar şi în perioadele zise de regresiune. Se oferă exemplul Spaniei. (Editura "Orbis", Cracovia 1953.)
MATEI MARINESCU: "Nudismul sub Mihai Vodă Viteazul" - După ce a publicat circa douăzeci de studii despre Mihai Viteazul, Matei Marinescu a trecut la cercetarea vieţii lui Mircea cel Bătrân. În plină analiză a faptelor acestui domnitor, istoricul şi-a întrerupt activitatea, a declarat într-un interviu că regretă trecerea lui de partea lui Mircea, că se simte trădător, că nu e înţeles cu Sigismund Bathory şi că va reveni cât mai repede cu putinţă în tabăra lui Mihai. Zilele trecute a apărut în librării cartea de faţă. Înseamnă că Matei Marinescu s-a întors acolo unde îi erau iubirile. (Tipografia Scarlat Marinescu, Rm-Vîlcea 1946.)
DORIO MAXIMILIAN: "Suferinţele unei sulfamide". Povestire - "Carte interesantă, deşi cam lungă: 6500 de pagini!" (Th. Magister). De reţinut, la pagina 5128 jos, încercarea eroului de a seduce o miliardară americană în vârstă, cu automobil, de felul ei melancolică." (G. Elefteriade, în Le Monde)
FELIPPE SERYA: "Tratat despre limita puterii" - Excelent scrisă, elegant prezentată, cartea lui Serya nu lămureşte două probleme: 1. unde şi când se petrece acţiunea; 2. ce însemnează limita puterii. (Editura "Fraţii Croisset", Rouen 1910.)
HANS RIEDER: "Obţinerea judecăţilor de valoare din sulfat de cupru" (Editura "Technik", Praga 1958.)
Comentarii